Vreau concediuuuu!

Nu mai am deloc chef de treaba. Am un mare dor de ducă, aş pleca oriunde văd cu ochii (nu singur, ce e drept), numai să nu mai stau atâta vreme între patru pereţi făcând muncă (virgulă) calificată la preţ de muncitor necalificat. Nu mai suport clădirile, asfaltul, hainele de pe mine, privirile care mă scanează, mă refuză, mă ironizează, mă ignoră în cel mai bun caz, nu mai suport vocile şi tonurile lor, discuţiile de doi lei şi nervii gratis, nu mai suport neprofesionalismul unora şi lăcomia altora, atitudinea de superioritate şi de nepăsare a celor care stau pe fotoliu de catifea şi aruncă bani grei, cât salariul meu pe o lună, pe coafura câinelui. Nu mai suport computerele şi windows-urile fără drivere, nu mai suport să stau aşezat, în picioare sau întins în pat, nu mă mai suport nici pe mine, nici gândurile care mă bântuie şi nici absenţa lor când mă uit în gol.

Sunt nervos, prost dispus, aş pierde vremea cu mare succes şi chiar o şi fac pe ici pe colo prin părţile esenţiale. Scriu tampenii în loc să îmi lucrez proiectele pe care probabil o să le fac noaptea şi în weekend. Mănânc pe sponci pentru că mi-e lene să mestec. Respir la sfert să nu îmi pun muşchii abdomenului la treabă mai mult decât sunt dispus să mişc ceva. De trei ore fac pe mine şi nu mă ridic de pe scaun. Răspund monosilabic şi las frazele neterminate, nu are decât să înţeleagă fiecare ce vrea din ce spun. Detest că sunt prea slab, că visez, că nu mai scriu, că scriu, că nu mai citesc şi că îmi înţepeneste mintea pe un vocabular format din cel mult 100 de cuvinte, din trei limbi amestecate.

Sunt mizantrop şi dimineaţă mi-am dat sandwich-ul unui cerşetor. Am două mâini stângi şi în cap un vid aproape absolut, doar cu ceva paraziţi din ăia ca la tv când nu merge antena. Vreau să uit pur şi simplu de tot ce mă înconjoară în clipele astea, să mă izolez de lume, de atitudini, de prejudecăţi, de etichete, de bani şi de lipsa lor, să trăiesc precum omul cavernelor din ce pot cultiva, aduna, pescui sau vâna… M-am săturat de civilizaţia necivilizată şi de crimele în numele păcii. Poate-s vorbe mari… bombastice, care se umflă ca broasca aia care vroia să devină vacă şi s-a tot gonflat până a pleznit. Dar azi mă enervează totul, de la chestii mărunte până la conflictele din Congo sau din Irak.

Îmi vine să mă dezumanizez, să umblu în patru labe şi să urlu la soare şi la lună poate aşa degaj toată energia negativă.

Vreau concediuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!